Logopedia reprezintă evaluarea și tratarea problemelor de comunicare și a tulburărilor de limbaj vorbit sau scris, iar cei ce o efectuează sunt denumiți logopezi.
Mulți oameni cred că logopedia este doar pentru copiii cu tulburări de limbaj care afectează pronunția, însă aceasta ajută și copiii care se luptă cu tulburări de învățare, cum ar fi dislexicii. În plus, unele boli precum accidentele vascular cerebrale sau leziunile cerebrale pot face ca și un adult să aibe nevoie de terapie logopedică.
Tehnicile de logopedie sunt utilizate pentru a îmbunătăți comunicarea, acestea incluzând, în funcție de tipul tulburării de limbaj, terapia pronunției, activități de intervenție pentru dezvoltarea și organizarea limbajului etc.
Ce fel de tulburări de vorbire și limbaj pot fi tratate de un logoped?
- Tulburări de pronunție. O tulburare de pronunție este incapacitatea de a pronunța corect anumite sunete. Un copil cu această tulburare de vorbire poate omite, schimba, distorsiona sau adăuga sunete atunci când pronunță un cuvânt. Un exemplu de distorsionare a unui cuvânt ar fi să spui „lupe” în loc de „rupe”.
- Tulburări de ritm și fluență. O tulburare de fluență afectează fluxul, viteza și ritmul vorbirii. Bâlbâiala, tahilalia și bradilalia intră în această categorie. O persoană cu bâlbâială are probleme cu scoaterea unui sunet și poate avea o vorbire blocată sau întreruptă sau poate repeta o parte dintr-un cuvânt. O persoană cu tahilalie vorbește adesea foarte repede și îmbină cuvintele împreună.
- Tulburări de rezonanță. O tulburare de rezonanță apare atunci când un blocaj sau obstrucție a fluxului de aer în cavitățile nazale sau orale modifică vibrațiile responsabile de calitatea vocii. Se poate întâmpla și dacă valva velofaringiană nu se închide corect. Tulburările de rezonanță sunt adesea asociate cu palatoschizis (despicătură palatină), tulburări neurologice și amigdale umflate.
- Tulburări receptive. O persoană cu tulburare de limbaj receptiv are probleme în înțelegerea și procesarea a ceea ce spun alții. Acest lucru o poate face să pără neinteresată atunci când cineva vorbește, să aibă probleme în a urma instrucțiuni sau să aibă un vocabular limitat. Alte tulburări ale limbajului, precum autismul sau pierderea auzului pot duce la o tulburare receptivă a limbajului.
- Tulburări expresive. Tulburarea limbajului expresiv reprezintă dificultatea de a transmite sau de a exprima informații. Dacă aveți o tulburare expresivă, este posibil să aveți probleme la formarea propozițiilor corect, cum ar fi prezența dezacordurilor. Este asociată cu tulburări de dezvoltare, sindrom Down și hipoacuzii. Poate rezulta și din traumatisme craniene sau din alte afecțiuni medicale.
- Tulburări de comunicare cognitivă. Dificultatea de a comunica din cauza unei leziuni a părții creierului care controlează capacitatea de a gândi este denumită tulburare de comunicare cognitivă. Poate duce la probleme de memorie și dificultăți de vorbire, ascultare sau de rezolvare a problemelor. Poate fi cauzată de probleme biologice cum ar fi o dezvoltare anormală a creierului sau de anumite afecțiuni neurologice, de o leziune cerebrală sau de accident vascular cerebral.
- Afazie. Aceasta este o tulburare de comunicare dobândită care afectează capacitatea unei persoane de a vorbi și a-i înțelege pe ceilalți. De asemenea, afectează adesea capacitatea unei persoane de a citi și scrie. Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventă cauză a afaziei.
- Disartrie. Această afecțiune se caracterizează printr-o vorbire lentă sau neclară din cauza unei slăbiciuni sau a incapacității de a controla mușchii folosiți pentru vorbire. Este cel mai frecvent cauzată de tulburări și afecțiuni ale sistemului nervos care cauzează paralizie facială sau slăbiciune a gâtului și a limbii, cum ar fi scleroza multiplă (SM), scleroza laterală amiotrofică (SLA) și accidentul vascular cerebral.
Care sunt semnele că ar trebui să ducem copilul la logoped?
E important de reținut că fiecare copil se dezvoltă în ritmul său. Totuși, există câteva semne care ar trebui să dea de gândit părinților și să îi facă să ia în considerare vizitarea unui logoped, cum ar fi:
- Vocabular redus
- Nu povestește, nu inițiază conversații chiar dacă are vârsta potrivită
- Are dificultăți cu scrisul/cititul/matematica
- Vorbire dezorganizată
- Nu formează propoziții conform nivelului vârstei
- Nu folosește cuvintele de legătură (prepoziții și/sau conjuncții)
- Prezența dezacordurilor
- Dificultăți în a pronunța unul sau mai multe sunete
- Vorbește neclar/bâlbâit, exagerat de rapid sau prea lent
În mod evident, vârsta copilului joacă un rol important când vine vorba de cât de relevanța fiecărui semn de mai sus. Pentru o mai multe detalii pentru fiecare grupă de vârstă, puteți consulta acest articol:
Cum decurge terapia logopedică?
Prima vizită la logoped constă într-o evaluare generală pentru a putea determina tipul de tulburare și a pune un diagnostic, luând în considerare și istoricul socio-medical al copilului. În funcție de nevoile copilului și de obiectivele urmărite, terapia se poate realiza săptămânal sau de 2-3 ori pe săptămână.
Ședințele pot avea loc în grupuri de 2-3 copii sau individual, luând în considerare tulburarea de limbaj, nevoile copilului și nivelul lui de dezvoltare. În timpul procesului terapeutic, logopedul:
- interacționează prin limbaj și joc, folosind gesturi, obiecte concrete, imagini, sunete și aplicații digitale pentru a stimula dezvoltarea limbajului
- modelează emiterea corectă a sunetelor pentru a-l învăța pe copil cum să pronunțe sunetele pe care el le greșește
- oferă strategii și teme pentru copil și părinte cu privire la modul de a exersa acasă
În cât timp se pot corecta tulburările de limbaj și vorbire?
- Tipul și gravitatea diagnosticului
- Numărul de ședințe de logopedie pe săptămână
- Consecvența – de multe ori se întâmplă ca un sunet aproape complet corectat să devină iar problematic atunci când se „sare” peste câteva ședințe de logopedie.
- Lucratul acasă – timpul petrecut alături de un logoped reprezintă doar o mică parte din totalul unei zile. Pentru a vedea progrese cât mai rapid, este important ca părinții să respecte sfaturile logopedului și să lucreze și acasă.
Deoarece exersatul acasă reprezintă o parte atât de importantă în cadrul terapiei logopedice iar de multe ori cuvântul „temă” provoacă atât copiiilor cât și părinților un gol în stomac, am creat Aplicația LogoTalkie, special concepută pentru a transforma această etapă într-o joacă. Aceasta facilitează terapia acasă și grăbește apariția rezultatelor prin înlocuirea listelor cu silabe și cuvinte folosite de obicei de logopezi la temele de acasă și care provocau o reacție de respingere din partea copiilor
În plus, ușurează procesul consolidare și automatizare a unui sunet în vorbirea independentă a copilului prin accesul oriunde și oricând, la un număr nelimitat de exersări, la un grup foarte diversificat de cuvinte ilustrate prin imagine și sunet, sortate conform criteriilor logopedice.
Folosind recunoașterea vocală, aceasta poate oferi un feedback instant, dacă pronunția este sau nu corectă, iar elementele de joc și grafica atractivă îl fac pe copil să exerseze mai mult, mai des, mai motivat și într-un mod mai plăcut, el devenind astfel mult mai activ în procesul de recuperare.
Aplicația LogoTalkie este un instrument util tuturor celor implicați în procesul terapeutic:
- Logopezii au acces la un uriaș album logopedic cu imagini și sunete, gata structurate, fapt ce ușurează procesul de consolidare și automatizare al sunetului.
- Copiii vor lucra prin joc și cu plăcere, ceea ce altă dată însemna o repetiție obositoare și plictisitoare de cuvinte dintr-o listă.
- Părinții au scăpat de coșmarul refuzării efectuării temelor! Acele liste logopedice de cuvinte date ca teme, ar trebui să rămână uitate în sertar, pentru că acum există LogoTalkie!